CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ

pe anii 2023-2026

încheiată între

Administrația IMSP Spitalul raional Căușeni ”Ana și Alexandru” și

Comitetul sindical al  IMSP Spitalul raional Căușeni ”Ana și Alexandru”

 

 

Administrașia IMSP Spitalul raional Căușeni ”Ana și Alexandru” și Comitetul sindical al IMSP Spitalul raional Căușeni ”Ana și Alexandru”, denumite în continuare Părţi, în scopul realizării măsurilor coordonate ce ţin de: dezvoltarea şi modernizarea instituției; eficacitatea asistenței medicale acordate populației; apărarea drepturilor şi intereselor profesionale, economice, de muncă şi sociale, colective şi individuale pentru salariații, membri de sindicat din instituție, denumite în continuare Instituție; asigurării drepturilor și garanțiilor de activitate a sindicatului, reprezentant al salariaților, au încheiat prezentul Contract colectiv de muncă pe anii 2023-2026 (denumit în continuare „Contract”), convenind la următoarele:

 

 

 CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

1. Prezentul Contract este încheiat în baza prevederilor Convenției colective (nivel de ramură) pe anii 2022-2025 încheiate între Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Federația Sindicală ”Sănătatea” din Moldova, Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) nr.98/1949 privind aplicarea principiilor de drept de organizare şi negociere colectivă, tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, Constituției Republicii Moldova, Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, Legii sindicatelor nr.1129/2000, convenţiilor colective (nivel naţional) și altor acte normative în vigoare.
2. Părţile se obligă să întreprindă măsuri concrete întru asigurarea drepturilor şi libertăţilor salariaţilor, garantate de Declarația Universală a Drepturilor Omului din 10.12.1948, Convenţiile OIM ratificate de Republica Moldova, Constituţia Republicii Moldova, Codul muncii, Convenţia colectivă la nivel de ramură și prezentul Contract și alte acte normative în vigoare.
3. Părţile recunosc că sunt egale în drepturi și libere în negociere, acceptă prevederile prezentului Contract şi îşi asumă obligaţia de respectare a acestuia.
4. Părțile recunosc libera exercitare a drepturilor sindicatului și libera opinie a fiecărui salariat – membru de sindicat, în conformitate cu Convențiile OIM, ratificate de Republica Moldova și legislația națională în vigoare. Se interzice influenţarea salariaților de a renunţa la calitatea de membru de sindicat sau obligarea acestora de a adera la o altă structură sindicală.
5. Prezentul Contract se încheie pe o perioadă de 4 ani, în scopul realizării unor acţiuni comune şi concrete de menținere a climatului de stabilitate și pace socială, prin reglementarea condiţiilor de muncă şi remunerare, prin asigurarea garanţiilor social-economice, prin protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale salariaților din instituție, prevăzute de Codul muncii și alte acte normative.
6. Contractul are drept scop apărarea drepturilor și garanţiilor salariaţilor reprezentaţi de Comitetul sindical, stabilite de legislaţie şi prezentui Contract şi este obligatorie pentru aplicare în Instituție.
7. Sub incidența prezentului Contract cad salariații – membri de sindicat, care au împuternicit reprezentanții lor să participe la negocierile colective, să elaboreze și să încheie Contractul colectiv în numele acestora, precum și salariații care au aderat la Contract după încheierea acesteia.

7.1. Dreptul de a adera la prezentul Contract îl au salariații care obțin calitatea de membru al Sindicatelor Instituției si în perioada acțiunii acesteia.

7.2. Salariații care nu sunt membri ai sindicatelor instituției, la solicitare, pot beneficia de garanțiile stipulate în prezentul Contract, în cazul în care vor achita lunar sindicatului 1% din salariu  în modul stabilit de prevederile art.390 din Codul muncii.

8. Prevederile prezentului Contract constituie garanții, în conformitate cu prevederile art.31 alin.(3) din Codul muncii.
9. Contractul colectiv de muncă nu pot conţine clauze care ar înrăutăţi drepturile și garanțiile salariaţilor prevăzute de actele normative în vigoare a Republicii Moldova şi Convenţia la nivel de ramură.
10. La negocierea şi încheierea contractului colectiv de muncă la nivel de Instituție pot fi stabilite, în baza propriilor mijloace, clauze mai avantajoase faţă de cele prevăzute de legislaţia în vigoare şi de Convenţia la nivel de ramură.
11. În caz de încălcare a prevederilor prezentului Contract, fiecare dintre Părţi este în drept să ceară, în termen de 7 zile calendaristice, convocarea Comisiei instituționale pentru consultări şi negocieri colective în vederea prevenirii, medierii şi soluţionării conflictelor apărute și să ia decizii în corespundere cu Regulamentul privind modul de soluționare a conflictelor colective de muncă și desfășurarea grevelor la nivel de ramură.
12. Părţile se obligă ca, pe perioada de realizare a prevederilor prezentului Contract, să nu promoveze şi să nu susţină proiecte de acte normative interne ale căror adoptare ar conduce la înrăutăţirea drepturilor salariaţilor stabilite de legislaţie şi prin prezentul Contract.
13. Dacă pe perioada acţiunii Contractului una din Părţi consideră necesar să se facă precizări sau completări asupra unor prevederi ale acesteia, acest lucru este comunicat în scris celorlaltor părţi. Negocierile respective încep nu mai târziu de 7 zile calendaristice din momentul comunicării. Pe perioada de la depunerea cererii şi momentul negocierii, Părţile se obligă să execute prevederile Contractului.
14. Administrația Instituției și comitetul sindical se obligă să asigure accesul tuturor salariaţilor la conţinutul prezentei Contractului şi al modificărilor introduse.
15. Comitetul sindical, în contextul asigurării participării reprezentanților salariaților la procesul decizional, va examina, consulta și aviza proiectele de decizii elaborate de partenerii sociali, ce vizează drepturile și garanțiile social-economice și profesionale ale salariaților din instituție, în temeiul prevederilor Legii nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional.
16. În cazurile realizării prevederilor prezentului Contract, conform normelor negociate, Comitetul sindical se va abţine de la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de protest în cadrul instituției.
17. Părțile, în măsura competențelor sale, vor întreprinde acțiuni pentru a preveni corupția în instituție.
18. Drepturile salariaților prevăzute în prezentul Contract nu pot să reprezinte cauza reducerii altor drepturi recunoscute anterior, prin negocieri sau reglementări legale. În cazul când se aprobă alte reglementări legale mai favorabile decât cele menționate în prezentul Contract, acțiunea acestora va prevala.
19. Salariații ce cad sub incidența prezentului Contract nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin aceasta. Orice înțelegere prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute salariaților sau limitarea acestora este nulă.
20. La angajare, angajatorul este obligat să informeze salariatul despre prezentul Contract colectiv de muncă și Convenția la nivel de ramură, Regulamentul intern al unităţii şi conţinutul acestora, contra semnătură.

 

 

CAPITOLUL II

Încheierea, modificarea, suspendarea şi

încetarea  acţiunii contractului individual de muncă

 

21. Încadrarea în muncă se va realiza prin încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă şi emiterea în baza acestui contract a unui ordin de angajare.

21.1. Contractul individual de muncă se încheie în baza negocierilor dintre salariat şi angajator,  conform Modelului aprobat prin Convenţia colectivă (nivel naţional) nr.4/2005 şi prevederile art.49 alin.(1) din Codul muncii (Anexa nr.1).

21.2. Contractul individual de muncă

poate conţine şi alte prevederi negociate de părţi, decât cele prevăzute în model.

22. Contractul individual de muncă se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de către părţi. Pe contractul individual de muncă se aplică ștampila instituției.

Un exemplar al contractului individual de muncă (în format de hârtie) se înmânează salariatului, iar celălalt se păstrează la angajator. Contractului individual de muncă în format de hârtie se înmânează atât salariaților care prestează munca de bază, cât și celor care prestează munca prin cumul.

Contractul individual de muncă îşi produce efectele din ziua semnării, dacă contractul nu prevede altfel.

Contractul individual de muncă nu poate conţine clauze sub nivelul celor prevăzute de legislaţia în vigoare, prezenta Convenţie şi contractele colective de muncă.

23. Se interzice orice limitare în drepturi la încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă în dependenţă de sex, vârstă, rasă, etnie, religie, domiciliere, apartenență sau activitate sindicală, opinie politică sau origine socială cu excepţiile prevăzute de legislaţie.
24. Contractul individual de muncă de regulă, se încheie pe o perioadă nedeterminată. Contractul individual de muncă pe perioadă determinată, ce nu depăşeşte 5 ani, se încheie în cazurile enumerate de art.55 şi art. 260 din Codul muncii.

Cu persoanele pensionate, conform legislaţiei în vigoare, pentru limită de vârstă ori vechime în muncă (sau care au obţinut dreptul la pensie pentru limită de vârstă ori vechime în muncă) şi nu sunt încadrate în câmpul muncii, contractul individual de muncă se încheie pe o perioadă de 2 ani, care, la expirare, poate fi prelungită de părţi în condiţiile art.54 alin.(2) şi ale art.68 alin.(1) şi alin.(2) din Codul muncii.

25. În cazul în care angajatorul a emis ordin de angajare, acesta se aduce la cunoştinţă salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare.

La cererea scrisă a salariatului, angajatorul este obligat să-i elibereze acestuia o copie a ordinului, legalizată în modul stabilit, în termen de 3 zile lucrătoare.

26. Nu se admite tratamentul mai puţin favorabil al salariaţilor angajaţi pe o durată determinată în raport cu salariaţii permanenţi care prestează o muncă echivalentă la aceeaşi unitate, dacă un asemenea tratament se bazează exclusiv pe durata raportului de muncă şi nu are o justificare obiectivă.

Angajatorul va informa salariaţii angajaţi pe o durată determinată despre funcţiile vacante apărute în cadrul unităţii, în termen de 5 zile lucrătoare de la data apariţiei lor, astfel ca salariaţii respectivi să poată accede la funcţii permanente în condiţii egale cu ceilalţi salariaţi. Informaţia privind funcţiile vacante va fi adusă la cunoştinţa salariaţilor, precum şi a comitetului sindical, printr-un anunţ public plasat pe un panou informativ la sediul Instituției, precum şi pe pagina web a acesteia, după caz.

Dacă, la expirarea termenului contractului individual de muncă pe durată determinată, nici una dintre părţi nu a cerut încetarea lui şi raporturile de muncă continuă de fapt, contractul se consideră prelungit pe durată nedeterminată.

27. Încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă cu salariaţii care au activat până la 01.10.2003 în baza contractului individual de muncă pe o perioadă nedeterminată poate avea loc numai cu acordul salariatului.
28. Contractul individual de muncă nu poate fi modificat decât printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia.

Modificare a contractului individual de muncă se consideră orice modificare sau completare care vizează cel puţin una dintre clauzele prevăzute la art.49 alin.(1) din Codul muncii.

29. Concedierea este desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului şi se efectuează în conformitate cu prevederile art.86 din Codul muncii.

Se admite concedierea din inițiativa angajatorului a salariatului în legătură cu deținerea statutului de pensionar pentru limita de vârstă, potrivit dispozițiilor art.86 alin. (1) lit. y¹) exclusiv în cazurile în care există candidaturi ale persoanelor pretendente la posturile respective, care nu au statut de pensionar, inclusiv ale tinerilor specialiști.

30. În perioada valabilităţii prezentei Convenţii nu se admite reducerea în masă a salariaţilor.

În cazuri deosebite, reducerea în masă a angajaților poate avea loc numai cu respectarea strictă a prevederilor Convenției colective (nivel național) nr.11/2012 cu privire la criteriile de reducere în masă a locurilor de muncă și a Codului muncii.

31. Transferul salariatului la o altă muncă permanentă în cadrul aceleiaşi unităţi, cu modificarea contractului individual de muncă conform art.68 din Codul muncii, precum şi angajarea prin transferare la o muncă permanentă la o altă unitate ori transferarea într-o altă localitate împreună cu Unitatea, se permit numai cu acordul scris al părţilor.

Cu acordul scris al părților, în baza ordinului emis de către angajator, salariatul poate fi transferat temporar la o altă muncă din cadrul aceleiași unități, pe o perioadă de până la o lună, cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la un an.

În caz de transfer angajatorul va păstra funcția salariatului deținută până la transfer.

În caz de transfer, părţile vor opera modificările necesare în contractul individual de muncă conform art.68 din Codul muncii, în temeiul ordinului emis de angajator care se aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare.

32. În cazul când salariatul este membru de sindicat, contractul individual de muncă poate fi desfăcut din inițiativa angajatorului doar cu consultarea prealabilă în scris a organului sindical respectiv. Comitetul sindical urmează să prezinte acordul sau dezacordul argumentat în scris privind concedierea salariatului în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acordului sau dezacordului.
33. În caz de reorganizare Instituției, succesorul preia toate drepturile şi obligaţiile existente la momentul reorganizării, ce decurg din prezentul Contract şi din contractele individuale de muncă. Concedierea salariaţilor în aceste cazuri este posibilă numai cu condiţia reducerii numărului sau a statelor de personal din Instituție.
34. În cazul lichidării Instituției, angajatorul va întreprinde măsuri pentru asigurarea cu locuri de muncă a femeilor gravide și a femeilor care îngrijesc copii în vârstă până la 4 ani.
35. În cazul demisiei salariatului, angajatorul nu va încheia contract individual de muncă cu un alt salariat timp de 14 zile calendaristice, de la data depunerii cererii de demisie, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 85 alin.(2) din Codul muncii.
36. La demisionarea/concedierea persoanelor în legătură cu atingerea vârstei de pensionare (deţinerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă), precum și la încheierea activității de muncă din propria inițiativă a salariaților cu o vechime de muncă de cel puțin 20 de ani în Unitate, angajatorul acordă acestuia o indemnizație unică în mărime de un salariu mediu lunar.

Reieșind din posibilitățile financiare ale Instituției, prin contractul colectiv de muncă, poate fi stabilită o indemnizație unică mai mare sau alte tipuri de stimulări a activității profesionale (ajutoare materiale, mențiuni, diplome, solicitări către autoritățile competente pentru oferirea distincțiilor de stat etc.).

 

CAPITOLUL III

Utilizarea forţei de muncă și formarea profesională

 

37. Părţile vor întreprinde acțiuni privind elaborarea şi înaintarea organelor competente a propunerilor privind îmbunătăţirea protecţiei profesionale, economice, sociale şi juridice a salariaţilor.
38. Părţile în limitele competenţei lor vor întreprinde măsuri privind:
    1. eficientizarea managementului resurselor umane, inclusiv prin promovarea formării profesionale;
    2. utilizarea resurselor umane în conformitate cu normativele de personal din ramură;
    3. combaterea fenomenului de disponibilizare în masă, inclusiv pe criteriul atingerii vârstei de pensionare a salariaților;
    4. încadrarea prioritară în câmpul muncii a tinerilor specialiști;
    5. informarea publicului despre locurile vacante în Instituție.
    6. Instituția, în comun cu organul sindical respectiv, se obligă să asigure:
    7. egalitatea şanselor la încadrarea în câmpul muncii;
    8. promovarea persoanelor în posturile de conducere în condiţii de maximă transparenţă, corectitudine şi obiectivitate.
    9. Instituția va informa publicul prin diferite metode (publicare în ziare și reviste, afișare pe panoul informativ etc.), inclusiv prin plasarea pe pagina web a instituției informația privind posturile vacante.
    10. În timpul aflării salariatului în deplasare, angajatorul este obligat să mențină locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu, precum şi să compenseze cheltuielile legate de deplasare în interes de serviciu.
    11. Angajatorul este obligat să stabilească și să acorde înlesniri, garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile în instituțiile de învățământ, în temeiul prevederilor art.178-182 din Codul muncii și Regulamentul cu privire la acordarea unor garanţii şi compensaţii salariaţilor care îmbină munca cu studiile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.435/2007, cu prevederea unei clauze în contractul colectiv de muncă și/sau în cel individual de muncă.
    12. Salariaţii care îşi fac studiile postuniversitare prin masterat, doctorat, postdoctorat, organizate în instituţiile de învăţământ superior sau în organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate în condiţiile legii, sunt asimilaţi în drepturile prevăzute în Regulamentul sus menționat.
    13. Tinerii specialiști cu studii medicale și farmaceutice, plasați în câmpul muncii în mediul rural, beneficiază de facilități conform prevederilor art.11 din Legea ocrotirii sănătății nr.411/1995 și Hotărârii Guvernului nr.1345/2007.
    14. Angajatorul, de comun cu autoritatea administrației publice locale, poate stabili și acorda și alte înlesniri și avantaje pentru tinerii specialiști (inclusiv cei din categoria personalului non medical) în scopul motivării acestora de a activa în cadrul Instituției.
    15. Angajatul, în caz de efectuare a studiilor de specializare primară, studii universitare și postuniversitare, pentru angajare și activitate în instituția ce a efectuat plata pentru studii, este obligat să activeze cel puțin 3 ani de la finisarea studiilor în instituția dată. În cazul întreruperii contractului individual de muncă din inițiativa angajatului, el este obligat să restituie angajatorului cheltuielile efectuate pentru studii de specializare primară, studii universitare, postuniversitare, studii medii speciale.
    16. În cazul când salariatul, tânăr specialist, repartizat în mediul rural, conform prevederilor art.11 alin.(2) din Legea ocrotirii sănătății, se află în concediul de maternitate sau pentru îngrijirea copilului, această perioadă nu se consideră perioadă de activitate pentru a beneficia de indemnizația unică anuală din contul bugetului de stat, dar nici nu suspendă dreptul de a primi această indemnizație după revenire la lucru.
    17. Părțile convin asupra obligativității formării profesionale şi perfecţionării tuturor categoriilor de salariați, inclusiv a activului sindical.
    18. Angajatorul va asigura formarea profesională şi perfecţionarea cadrelor medicale și de profil farmaceutic, cel puțin o dată în 5 ani.
    19. Formarea profesională a tuturor categoriilor de salariați va fi organizată de către angajator, cu avizul comitetului sindical conform unui program întocmit și aprobat anual.
    20. Formarea profesională a salariaților va fi organizată și asigurată din contul angajatorului în limita sumei prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli în acest sens. Suma necesară pentru formarea profesională în anul respectiv nu poate fi mai mică decât 2 la sută raportat la fondul de salarizare al Instituției.
    21. Prin formare profesională se înţelege orice proces de instruire în urma căruia un salariat dobândeşte o calificare, atestată printr-un certificat sau o diplomă eliberate în condiţiile legii.
    22. Prin formare profesională continuă se înţelege orice proces de instruire în cadrul căruia un salariat, având deja o calificare ori o profesie, îşi completează cunoştinţele profesionale prin aprofundarea cunoştinţelor într-un anumit domeniu al specialităţii de bază sau prin deprinderea unor metode sau procedee noi aplicate în cadrul specialităţii respective.
    23. Formarea profesională a salariaților se va realiza conform legislației prin următoarele forme: participarea la cursurile de perfecționare organizate la nivel internațional și național, stagii de adaptare profesională, stagii de practică și specializare, instruire organizată la locul de muncă, formare individualizată și alte forme convenite între angajator și salariat.
    24. Angajatorul, cu consultarea organului sindical, este obligat să identifice funcțiile pentru care este necesară formarea profesională, să adopte programul anual privind formarea profesională și perfecționarea salariaților, controlul aplicării acestuia și să identifice instituțiile abilitate în acest sens.
    25. În cazul în care Instituția urmează să-și schimbe parțial sau total profilul de activitate, angajatorul va informa și consulta sindicatul cu cel puțin 3 luni înainte de aplicarea acțiunii și va oferi salariaților Unității posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a apela la angajări de forță de muncă din afară.
    26. Salariații au dreptul să beneficieze de concedii pentru formare profesională care pot fi plătite sau neplătite.
    27. Concediile neplătite pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din inițiativa personală. Cererea de concediu neplătit se înaintează angajatorului cu cel puțin 2 săptămâni înainte de efectuarea acestuia.
    28. În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este inițiată de angajator, toate cheltuielile pentru participare sunt suportate de către acesta.

În cazul când salariatul s-a înmatriculat din propria inițiativă în instituția de învățământ superior sau mediu de specialitate acreditate în condițiile legii, la secțiile serale și fără frecvență și care învață cu succes li se vor acorda anumite garanții și compensații în modul prevăzut de contractul colectiv sau cel individual de muncă

60. Angajatorul este în drept să încheie, în formă scrisă, contracte de calificare profesională cu salariații Instituției. Cheltuielile aferente formării profesionale vor fi suportate din contul Instituției.

În aceste cazuri persoanele care au obținut calificarea profesională din contul angajatorului sunt obligate să activeze în Instituția respectivă în conformitate cu calificarea profesională primită conform prevederilor contractului.

61. Salariaţii care îşi fac studiile la cursuri de specializare şi perfecţionare organizate în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate li se păstrează salariul mediu lunar la locul de muncă de bază şi li se achită cheltuielile de deplasare conform prevederilor Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10/2012.

CAPITOLUL IV

Drepturile şi obligaţiile

privind raporturile de muncă dintre angajator şi salariat

 

62. În raporturile de muncă, reieșind din specificul activității în domeniul ocrotirii sănătății, suplimentar la cele stipulate în art.10 din Codul muncii, angajatorului îi revin următoarele drepturi și obligații:

62.1. Drepturile angajatorului:

1. stabilirea atribuțiilor de funcție pentru fiecare salariat, corespunzător funcției/profesiei deținute;
2. evaluarea modului de îndeplinire a sarcinilor de muncă;
3. stabilirea obiectivelor și criteriilor de performanță individuală, precum și a criteriilor de evaluare a acestora;
4. emiterea ordinelor și dispozițiilor la nivel de Instituție care nu vor conţine clauze ce ar înrăutăţi drepturile și garanțiile salariaţilor;

62.2. Obligațiile angajatorului:

1. informarea salariaţilor despre existenţa şi conţinutul contractului colectiv de muncă;
2. respectarea drepturilor salariaţilor prevăzute de Convenţie și Contractul colectiv de muncă;
3. informarea personalului cu atribuţiile de serviciu și cu normele de muncă stabilite;
4. promovarea formării profesionale și perfecționării cadrelor medicale din mijloacele financiare ale Instituției;
5. acceptarea solicitărilor salariaţilor în vederea beneficierii de concediu paternal;
6. aprobarea și/sau modificarea statele de personal ale Instituției în conformitate cu legislația în vigoare, consultând în prealabil comitetul sindical;
7. identificarea și stabilirea unor măsuri și acțiuni concrete pentru consilierea salariaților în vederea prevenirii sindromului arderii profesionale (contractare de specialiști în domeniu, prevederea unor posturi în statele de personal în acest sens etc.);
8. promovarea angajării persoanelor cu dizabilități în cadrul Instituției, în limita a cel putin 5% din numărul angajaților, în scopul incluziunii sociale a acestor persoane;
9. gestionarea transparentă a resurselor financiare şi bunurilor materiale ale Instituției:
10. asigurarea dreptului salariaților de a participa la administrarea Instituției, prin intermediul organului sindical, în conformitate cu prevederile art.20, 42 și 42¹ din Codul muncii;
11. consultarea organului sindical în privința deciziilor care pot afecta drepturile și interesele salariaților;
12. conlucrarea cu organul sindical al Instituției pentru a preveni litigiile individuale de muncă şi conflictele colective de muncă.
13. În raporturile de muncă, reieșind din specificul activității în domeniul ocrotirii sănătății, suplimentar la cele stipulate în art.9 din Codul muncii, salariatului îi revin următoarele drepturi și obligații de bază:

63.1. Drepturile salariatului:

1. obţinerea consultaţiei şi ajutorului din partea sindicatului la negocierea, încheierea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;
2. premiere şi/sau beneficierea de ajutor material în condiţiile prevăzute de legislaţie, contractul colectiv sau cel individual de muncă şi Regulamentul-tip privind premierea și acordarea ajutorului material salariaților aprobat la nivel de Instituție (Anexa nr. 8);
3. beneficierea gratuită de echipamente individuale de protecție conform normelor în vigoare și Anexei din contractul colectiv de muncă sau clauzei din contractul individual de muncă;
4. participarea la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de conducători de subdiviziuni în cadrul prestatorilor publici de servicii medicale, cunoaşterea rezultatelor atestărilor şi concursurilor;
5. participarea, prin reprezentanţii comitetului sindical, în condiţiile legislaţiei muncii, la administrarea Instituției, la negocierile colective;
6. accesul la informaţia privind activitatea unităţii;
7. respectarea cerințelor de securitate și sănătate în muncă pentru protecția salariatelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează, în conformitate cu legislația în vigoare.

63.2. Obligațiile salariatului:

1. cunoaşterea parametrilor de funcţionare a utilajului în condiţii de siguranţă;
2. cunoaşterea şi respectarea cerințelor securităţii şi sănătăţii în muncă și a securităţii anti-incendiare;
3. respectarea normelor de comportament şi a deontologiei în cadrul relaţiilor de serviciu;
4. respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale pacientului;
5. păstrarea cu stricteţe a confidențialității medicale și a informaţiei personale de care a luat cunoştinţă în exercitarea profesiunii, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie;
6. perfecţionarea continuă a cunoştinţelor profesionale.
7. Responsabilitatea pentru calitatea actului medical exercitat de către medicul rezident o poartă atât coordonatorul studiilor de rezidențiat sau medicul specialist desemnat, cât și medicul rezident, în conformitate cu legislația în vigoare.

 

 

CAPITOLUL V

Timpul de muncă, timpul de odihnă şi acordarea concediilor

 

65. Timpul de muncă

65.1. Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă și alte acte normative.

65.2. Pentru personalul medico-sanitar, se  stabileşte o durată redusă a timpului de muncă, care nu va depăşi 35 ore pe săptămână, sau cel mult 7 ore pe zi la funcţia de bază.

Durata concretă este reglementată prin Nomenclatorul profesiilor şi funcţiilor cu condiţii de muncă vătămătoare, activitatea cărora acordă dreptul la concediu anual suplimentar plătit şi durata redusă a zilei de muncă a personalului medico-sanitar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1223/2004.

65.3. Pentru alte categorii de salariaţi, care activează în Instituție şi durata timpului de muncă nu este prevăzută în Nomenclator, aceasta se stabileşte conform art.100 din Codul muncii.

Modificarea duratei timpului de muncă se permite prin acordul ambelor părți ale raporturilor de muncă, conform prevederilor art.68 din Codul muncii.

65.4. Pentru salariații cu dizabilități severe și accentuate, în cazul în care ele nu beneficiază de facilități mai mari, se stabilește o durată redusă a timpului de muncă de 30 de ore pe săptămână, cuantumul retribuirii muncii fiind egal cu cel stabilit pentru salariații cu durata normală a timpului de muncă.

65.5. Pentru salariaţii care activează cu durata normală a timpului de muncă (40 de ore pe săptămână sau 8 ore pe zi), cu excepția celor care au o durată redusă a timpului de muncă, în ajunul zilelor de sărbătoare prevăzute în  art.111 alin.(1) din Codul muncii, durata muncii în aceste zile se reduce cu cel puțin o oră, inclusiv, în cazurile când ziua de muncă din ajunul zilei de sărbătoare a fost transferată în altă zi.

65.6. În durata timpului de muncă se include:

1. pregătirea locului de muncă pentru începerea activității;
2. îndeplinirea obligațiilor de muncă;
3. refacerea capacității de muncă în timpul programului de muncă în legătură cu condițiile climaterice deosebite, eforturi fizice și alți factori, care se stabilesc în actele normative ale Instituției, în contractul colectiv sau individuale de muncă;
4. timpul staționării în așteptarea dispoziției despre începutul activității;
5. timpul aflării la Instituție în cazul deplasării organizate la locul de muncă;
6. timpul destinat igienei personale în cazul activității în condiții nocive, toxice, insalubre sau infecțioase, cu durata stabilită în Regulamentul intern al Instituției, în contractul colectiv de muncă sau în alte acte normative (ghiduri/protocoale/standarde medicale);
7. timpul destinat îmbrăcării și dezbrăcării echipamentului individual de protecție, cu durata stabilită în Regulamentul intern al Instituției, în contractul colectiv de muncă sau în alte acte normative (ghiduri/protocoale/standarde medicale).

65.7. În funcţie de specificul de activitate al fiecărei Instituției, ora de începere şi ora de terminare a programului zilnic de muncă pentru fiecare loc de muncă şi categorie de personal se stabilesc prin Regulamentul intern al Unităţii (Anexa nr.2).

Programul de muncă și modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoștința salariaților și sunt afișate la sediul angajatorului sau în subdiviziune.

65.8. Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, inclusiv program flexibil de muncă pentru posturile care permit aceasta, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, această posibilitate fiind prevăzută în Regulamentul intern al Instituției și în contractul colectiv și individuale de muncă.

65.9. Durata săptămânii de lucru în Instituție, cu excepția unităților medico-sanitare care desfășoară activitate cu program continuu, este de 5 zile.

În unele Unităţi, ţinând cont de specificul muncii, cu acordul scris încheiat între angajator şi salariat și cu consultarea comitetului sindical, se permite aplicarea şi altor durate a săptămânii de lucru (de exemplu săptămâna de lucru de 6 zile cu o zi de repaus, durata zilei de muncă fiind de 7 ore în primele 5 zile şi de 5 ore în ziua a şasea).

65.10. Repartizarea timpului de muncă în cadrul Instituției (timpul începerii şi terminării lucrului, durata schimbului, întreruperile, alternarea zilelor lucrătoare şi a celor nelucrătoare), se stabilesc prin Regulamentul intern al Instituției şi contractul colectiv de muncă.

65.11. Zilele de repaus sunt sâmbăta şi duminica, cu excepţia angajaţilor care activează în Unităţile medico-sanitare care desfăşoară activitatea în program continuu. În acest caz, acestor angajaţi, zilele de repaus, li se acordă conform Programului de activitate al Unităţii stabilit de administraţie, de comun acord cu comitetul sindical, în timpul săptămânii următoare.

65.12. La locurile de muncă unde, conform specificului activităţii, nu există posibilitatea încadrării în durata normală a timpului zilnic de muncă, pot fi stabilite, cu avizul comitetului sindical și acordul salariaților, următoarele forme speciale de organizare a continuității activității: activitatea în gărzi/ture, program flexibil sau fracționat etc.

65.13. În Unitățile cu forme speciale de organizare a continuității activității, cum sunt Unitățile de asistenţă medicală spitalicească, se introduce evidenţa globală a timpului de muncă.

În acest caz durata timpului de muncă nu va depăşi norma lunară stabilită, iar perioada de evidență nu va fi mai mare de un an.

În cazul evidenței globale a timpului de muncă numărul mediu de ore lucrătoare pe lună constituie:

1. 169 ore lunar – în cazul duratei normale a timpului de muncă de 40 ore pe săptămână, respectiv 8 ore în zi;
2. 147 ore lunar – în cazul duratei reduse a timpului de muncă de 35 ore pe săptămână, respectiv 7 ore în zi;
3. 136,5 ore lunar – în cazul duratei reduse a timpului de muncă de 32,5 ore pe săptămână, respectiv 6,5 ore în zi;
4. 126 ore lunar – în cazul duratei reduse a timpului de muncă de 30 ore pe săptămână, respectiv 6 ore în zi.

65.14. În Unităţile medico-sanitare menite să acorde populaţiei asistenţă medicală neîntreruptă (spitalicească și în alte cazuri), continuitatea asistenţei medicale se asigură prin ture/gărzi.

65.15. De regulă, durata turei/gărzii nu poate fi mai mare de 12 ore. Însă, în contextul în care sistemul de sănătate înregistrează un deficit continuu de cadre medicale, întru asigurarea acordării asistenței medicale continue populației, conducătorii, cu acordul comitetului sindical pot stabili durata turei/gărzii mai mare de 12 ore, exclusiv cu acordul scris al salariatului.

În cazul organizării muncii în ture/gărzi cu o durată mai mare de 12 ore, angajatorul, în comun cu comitetul sindical vor asigura următoarele:

1. respectarea duratei lunare a timpului de muncă;
2. asigurarea securității și sănătății în muncă a angajaților atrași la muncă în ture/gărzi;
3. stabilirea pauzelor de masă și odihnă și asigurarea condițiilor pentru luarea mesei și pentru odihnă;
4. monitorizarea influenței timpului de muncă majorat asupra stării de sănătate a salariaților (fenomenul arderii profesionale) și calitatea serviciilor;
5. asigurarea repausului între ture/gărzi.

65.16. Nu se admite atragerea la munca în ture/gărzi a salariaților în vârstă de până la 18 ani, a femeilor gravide, a femeilor care au născut de curând şi a celor care alăptează, precum și a persoanelor cărora le este contraindicată munca în schimburi cu o durată mai mare decât cea normală, conform certificatului medical.

65.17. În cazul unor situații deosebite, care necesită acordarea de asistență medicală urgentă sau prestarea urgentă a unor servicii din partea unor specialiști de profil pentru care nu este instituit post non-stop în cadrul Unității, în cazuri grave care necesită consult medical, în cazuri de accidente colective etc., în situaţii care necesită prezenţa mai multor medici de specialitate decât cei care se află în tura/garda respectivă, se poate face chemarea salariatului de la domiciliu pentru rezolvarea acestor situaţii.

În acest caz orele de muncă prestate vor fi considerate ore suplimentare de muncă, care vor fi remunerate conform legislației în vigoare.

65.18. Salariaţii pot fi atraşi de către angajator la muncă suplimentară doar în condiţiile art.104 din Codul muncii.

65.19. Salariatul care prestează munca şi îngrijeşte unul sau mai mulţi copii până la vârsta de 10 ani sau un copil cu dizabilitate severă sau accentuată în vârstă de până la 18 ani, cu acordul părților, beneficiază de reducere a duratei normale a timpului de muncă cu 2 ore pe zi, fără să fie afectate salariul de bază şi vechimea în muncă.

65.20. Femeile care alăptează copilul beneficiază, la cerere, de fracționarea programului de lucru.

65.21. Salariații care în ziua declarată zi de odihnă încă nu se aflau în raporturi de muncă cu Unitatea, salariații ale căror contracte individuale de muncă erau suspendate la data respectivă, precum și care în ziua respectivă s-au aflat în concediu medical, în concediu de odihnă anual, în concediu neplătit și în concediu de studii, nu au obligația de a se prezenta la serviciu în ziua declarată zi lucrătoare.

65.22. Angajatorul este obligat să acorde femeilor gravide timp liber pentru trecerea examenelor medicale prenatale, care se include în timpul de muncă.

66. Evidența timpului de muncă

66.1. Angajatorul este obligat să țină, în modul stabilit, evidența timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat (la funcția de bază și prin cumul, munca de noapte, suplimentară, în zilele de repaus și sărbătoare nelucrătoare, în condiții de muncă vătămătoare etc.) și a absențelor de la lucru din diferite motive.

66.2. Modul evidenței timpului de muncă se stabilește prin contractul colectiv de muncă al Instituției, ținându-se cont de specificul activității și de necesitatea asigurării populației cu serviciile medicale și farmaceutice.

66.3. Documentul primar prin care se ține evidența timpului de muncă îl reprezintă Tabelul de evidență a timpului de muncă/ Tabelul de pontaj, care se îndeplinește la sfârșitul lunii (Anexa nr.4).

66.4. Angajatorul este obligat să desemneze prin ordin (dispoziţie) salariaţi cu funcţie de răspundere, care să efectueze evidenţa timpului de muncă prestat efectiv (la funcția de bază și prin cumul, munca de noapte, suplimentară, în zilele de repaus şi sărbătoare nelucrătoare, în condiții de muncă vătămătoare etc.) şi să întreprindă măsuri pentru a nu admite cazuri de încălcare a normelor timpului de muncă prevăzute de Codul muncii, alte acte normative ale Republicii Moldova și de prezenta Convenţie.

66.5. Graficele lunare de activitate se întocmesc separat, pe fiecare subdiviziune a Instituției, precum și pe fiecare funcție ocupată (de bază, prin cumul, înlocuire), de regulă de şeful de subdiviziune sau asistenta medicală superioară, la începutul lunii, şi se aprobă de conducerea Instituției.

66.6. Programul muncii în ture/gărzi se aduce la cunoștința salariaților cu cel puțin 1 lună înainte de punerea lui în aplicare.

67. Timpul de odihnă

67.1. Fiecare salariat, indiferent de funcția pe care o ocupă, are dreptul la pauze de masă și odihnă în timpul exercitării obligațiilor de funcție.

În Unităţile medico-sanitare angajatorul este obligat să asigure salariaţilor pauze și condiţii pentru odihnă şi alimentaţie în timpul muncii, inclusiv în timpul de noapte, în zilele de odihnă şi de sărbătoare, în condiții sigure și sănătoase la locul de muncă, cu respectarea duratei lunare a timpului de muncă.

67.2. În Instituție în cadrul programului zilnic de muncă, pauza de masă se stabilește de la 30 minute până la 1 oră și nu se include în timpul de muncă.

Durata concretă și timpul acordării pauzei se stabilesc prin contractul colectiv de muncă, contractul individual de muncă și/sau prin Regulamentul intern al Instituției.

67.3. În unitățile medicale cu program continuu de muncă, durata pauzei de masă și odihnă se include în timpul de muncă. În aceste cazuri, conducătorul Instituției, în comun cu comitetul sindical, anual elaborează și aprobă Lista profesiilor (funcțiilor) care beneficiază de această facilitate, ca parte a contractului colectiv de muncă sau a Regulamentului intern al Unității.

67.4. În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este de 6 ore și mai mare, salariații au dreptul la pauză de masă și la alte pauze, în condițiile stabilite prin Regulamentul intern, de comun cu comitetul sindical.

67.5. Angajaților care activează permanent în fața calculatorului, în ziua de muncă de 8 ore,  li se asigură pauze reglementate după 2 ore de la începutul schimbului şi după 2 ore după prânz,  cu durata de 15 minute fiecare.

În ziua de muncă de 12 ore,  pauzele reglementate trebuie să fie efectuate în primele 8 ore ca şi pauzele din ziua de 8 ore, iar în ultimele 4 ore, după fiecare oră câte 15 minute.

67.6. Pentru alimentarea copilului în vârstă de până la 3 ani pe lângă pauza de masă, sunt prevăzute pauze suplimentare, în conformitate cu art.108 din Codul muncii.

67.7. Membrilor de sindicat care lucrează în ture/gărzi, li se asigură cel puțin de 2 ori pe lună, repausul săptămânal  sâmbăta și duminica.

67.8. Durata repausului zilnic, cuprinsă între sfârşitul programului de muncă într-o zi şi începutul programului de muncă în ziua imediat următoare, în cazul duratei normale a timpului de lucru, nu poate fi mai mică decât 11 ore consecutive.

În cazul duratei zilnice a timpului de muncă de 12 ore și în cazul organizării muncii în ture/gărzi de 12 ore sau mai mult, durata de repaus nu poate fi mai mică decât 24 de ore.

67.9. Ziua Hramului bisericii, declarate în modul stabilit de consiliul local al oraşului, este zi de sărbătoare pentru toţi salariaţii din Unităţile situate în raza localităţilor respective.

68. Acordarea concediilor
    • Salariaţilor din Instituție li se acordă anual un concediu de odihnă plătit cu o durată minimă de 28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare (art.111 din Codul muncii) şi un concediu de odihnă anual suplimentar plătit (art.121 din Codul muncii).
    • Concediul suplimentar plătit se acordă în conformitate cu prevederile Nomenclatorului profesiilor şi funcţiilor cu condiţii de muncă vătămătoare, activitatea cărora acordă dreptul la concediul de odihnă anual suplimentar plătit şi durata redusă a zilei de muncă personalului medico-sanitar, cu prevederile prezentei Convenții, inclusiv cele negociate și adoptate în Lista-tip a funcțiilor și profesiilor care beneficiază de concediul de odihnă anual suplimentar plătit în ramură (Anexa nr.3).
    • Concediile suplimentare plătite se acordă concomitent cu concediul de odihnă anual.
    • Pentru salariații cu dizabilități severe, în cazul în care acestea nu beneficiază de facilități mai mari, se stabilește un concediu anual cu o durată de 40 de zile calendaristice, iar pentru persoanele cu dizabilități accentuate – un concediu anual cu o durată de 32 de zile calendaristice.
    • .
    • Administraţia Instituției, de comun acord cu comitetul sindical, până la 15 decembrie al anului calendaristic care expiră, este obligată să aprobe Programul de acordare a concediilor de odihnă anuale şi suplimentare pentru anul ce urmează cu respectarea următoarelor condiţii:
69. concediul va fi planificat pentru fiecare salariat astfel, ca cel puţin o dată la 3 ani să coincidă cu sezonul estival;
70. soţii care lucrează la aceeaşi Instituție au dreptul la concediu în aceeași perioadă de timp;
71. la programarea concediilor de odihnă anuale se ține cont de dorința salariatului și de necesitatea asigurării bunei funcționări a Instituției.
    • Acordarea concediului de odihnă în altă perioadă decât cea prevăzută de Program, se face cu aprobarea angajatorului și avizul comitetului sindical.
    • Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă.

Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă, în baza unei cereri scrise, următoarelor categorii de salariaţi:

1. femeilor – înainte de concediul de maternitate sau imediat după el;
2. salariaţilor în vârstă de până la 18 ani;
3. salariaţilor transferaţi dintr-o unitate în alta;
4. altor salariați cu acordul părților.
   • În cazuri excepționale, dacă acordarea integrală a concediului de odihnă anual salariatului în anul de muncă curent poate să se răsfrângă negativ asupra bunei funcționări a Instituției, o parte din concediu, cu consimțământul scris al salariatului și cu acordul scris al reprezentanților salariaților, poate fi amânată pentru anul de muncă următor. În asemenea cazuri, în anul de muncă curent, salariatului i se vor acorda cel puțin 14 zile calendaristice din contul concediului de odihnă anual, partea rămasă fiindu-i acordată până la sfârșitul anului următor.
   • Salariatului-membru de sindicat căruia i s-a acordat din partea sindicatului un bilet de tratament balneosanatorial, în caz de utilizare a tuturor zilelor de concediu aferente anului curent, poate beneficia pentru perioada de tratament până la 7 zile de concediu de odihnă în avans din contul concediului de odihnă aferent anului următor.
   • Angajatorul este obligat să plătească salariatului indemnizația de concediu, cu cel puțin 3 zile calendaristice, înainte de plecarea în concediu.
   • Salariatul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual prin ordinul angajatorului, numai cu acordul scris al salariatului şi numai pentru situaţii de serviciu neprevăzute, care fac necesară prezenţa acestuia în unitate. În acest caz, salariatul nu restituie indemnizaţia pentru zilele de concediu nefolosite.
   • Munca în condiţiile timpului de lucru redus sau parţial nu influenţează durata concediului de odihnă anual şi suplimentar ale salariatului şi vechimea în muncă a acestuia.
   • Persoanele angajate pe o perioadă determinată beneficiază de concediu de odihnă anual şi suplimentar plătit direct proporţional duratei perioadei de muncă în Instituția respectivă.
   • În temeiul art.121 din Codul muncii salariații Instituției din ramură beneficiază de concedii anuale suplimentare plătite.
   • Salariaţii care lucrează în condiţii vătămătoare, persoanele cu dizabilităţi de vedere severe şi tinerii în vârstă de pînă la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de cel puţin 4 zile calendaristice.

Pentru salariaţii care lucrează în condiţii vătămătoare, durata concretă a concediului de odihnă anual suplimentar plătit este stabilită prin contractul colectiv de muncă, în baza Nomenclatorului respectiv aprobat de Guvern.

• În temeiul art.121 alin.(5) din Codul muncii, reieșind din specificul activității, influența factorilor psihoemoționali sporiți, responsabilitatea funcției şi programul complex și intens de muncă, inclusiv în scopul prevenirii arderii profesionale, salariaţilor care cad sub incidența prezentului Contract li se acordă un concediu suplimentar de odihnă plătit în mărime de cel puţin 4 zile calendaristice, conform Listei-tip a funcțiilor și profesiilor care beneficiază de concediul de odihnă anual suplimentar plătit în ramură, negociată și adoptată prin prezentul Contract (Anexa nr.3).

Categoriile de salariaţi şi mărimea concretă a concediilor de odihnă anuale suplimentare se stabilesc prin contractul colectiv de muncă nivel de Instituție, în conformitate cu prevederile respectivei Liste-tip.

• Pentru personalul medical și non medical care activează în serviciul de ftiziopneumologie și în subdiviziunile de boli infecțioase, inclusiv laboratoare, se stabilește un concediu suplimentar de 11 zile.
• Angajatorul este obligat să acorde salariaţilor inventatori şi raţionalizatori concediu suplimentar de odihnă plătit cu o durată de o zi pentru fiecare invenţie sau propunere de raţionalizare ce ţine de îmbunătăţirea organizării ocrotirii sănătăţii, asistenţei medicale populaţiei sau procesului de tratament.
• Salariaților care au o vechime de muncă în domeniul sănătății mai mult de 10 ani li se acordă o zi suplimentară la concediul de odihnă anual suplimentar, care se alipește la concediul de odihnă anual de bază.
• Unuia dintre părinţi care au 2 şi mai mulţi copii în vârstă de până la 14 ani (sau un copil cu dizabilități) li se acordă un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de 4 zile calendaristice, în baza unei cereri scrise.
• Veteranilor de război angajaţi în Instituție, li se acordă un concediu de odihnă anual plătit la cerere, pe o durată prevăzută în contractul colectiv de muncă, precum şi un concediu suplimentar neplătit cu o durată de până la 14 zile calendaristice.
• .
• La prezentarea actelor respective, salariaţii din Unităţi beneficiază de concediu suplimentar plătit pe motive familiale, exprimat în zile lucrătoare, în următoarele cazuri:

a)    căsătoria salariatului	– 4 zile
b)   naşterea sau înfierea copilului	– 2 zile
c)    căsătoria copiilor salariatului	– 2 zile
d)   decesul părinţilor, socrilor, soţului/soţiei, copiilor	– 3 zile, iar în caz de necesitate de a se deplasa peste 300 Km – 5 zile
e)    decesul rudelor de gradul II	– 2 zile
f)    încorporarea salariatului, membrului familiei în armată	– 1 zi
g)   părinților/tutorelui care au copii în clasele I-IV	– în prima şi ultima zi a anului şcolar
h)   părinților/tutorelui care au copii în clasele IX și XII	– în ultima zi a anului şcolar
i)     jubilee (30; 40; 50; 60; 70 ani etc.)	– 1 zi
j)     trecerea la alt loc de muncă în altă localitate	– 1 zi

 

Concediul suplimentar respectiv se acordă strict în timpul survenirii evenimentului și nu poate fi transferat în altă perioadă.

În cazurile când zilele respective coincid cu concediul anual plătit, acestea se alipesc la durata concediului anual respectiv plătit.

• În ziua de naștere a salariatului, acesta are dreptul la o zi liberă, cu păstrarea salariului. În această situație se depune o cerere scrisă către angajator, coordonată în prealabil cu conducătorul subdiviziunii.
• Tatăl copilului nou-născut beneficiază de dreptul la un concediu paternal cu o durată de 3 zile calendaristice, cu menținerea salariului mediu (achitat din mijloacele financiare ale angajatorului). Concediul paternal se acordă în primele 56 de zile de la nașterea copilului, în baza unei cereri scrise a salariatului.
• Activitatea în condițiile timpului de muncă parțial și program flexibil de muncă nu implică limitarea drepturilor salariatului privind calcularea vechimii în muncă, durata concediului de odihnă anual sau a altor drepturi.
• Perioada staţionării Instituției, subdiviziunii, nu din vina salariaţilor, se include în vechimea în muncă, care acordă acestora dreptul la concediile de odihnă anuale şi suplimentare plătite, nu influenţează asupra calculării vechimii în muncă şi nu limitează dreptul la muncă.
• Compensarea în bani a concediului de odihnă anual este interzisă cu excepția cazurilor de suspendare sau încetare a contractului individual de muncă. În aceste cazuri salariatul are dreptul la compensarea tuturor concediilor de odihnă anuale nefolosite.

 

 

CAPITOLUL VI

remunerarea și normarea muncii

 

69. Plata muncii salariaţilor din Instituție se va efectua în strictă conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, respectând principiile de transparenţă, corectitudine şi obiectivitate în stabilirea salariilor, sporurilor şi suplimentelor la salariu.
70. La stabilirea și acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici generale, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familiară, apartenență ori activitate sindicală.
71. Medicii și farmaciștii rezidenți dispun de aceleași drepturi și obligații ca și angajații Instituției sau clinicii de rezidențiat.

Medicii și farmaciștii rezidenți sunt salarizați în cadrul clinicilor de rezidențiat, respectiv în cadrul Instituției.

Cheltuielile de personal pentru medicii și farmaciștii rezidenți sunt acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (în limitele prevăzute în Criteriile de contractare a prestatorilor de servicii medicale în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală) și cele planificate și finanțate din bugetul de stat.

În scopul motivării medicilor și farmaciștilor rezidenți, angajatorul poate să stabilească și să achite și alte plăți de stimulare a muncii (premii, stimulente, sporuri și alte drepturi de natură salarială), din contul altor surse, decât cele menționate anterior, în conformitate cu actele normative în vigoare.

72. Responsabil pentru plata corectă şi la timp a muncii salariaţilor din Instituție este angajatorul.
73. La depistarea cazurilor de remunerare incorectă a muncii a membrilor de sindicat din vina angajatorului, acesta este obligat să corecteze imediat eroarea comisă şi să achite salariatului sumele datorate pentru toată perioada vizată și să atragă la răspundere disciplinară persoanele vinovate, conform legislației în vigoare.
74. Salariul salariaţilor din Instituție se plăteşte în monedă naţională. Cu acordul scris al salariatului se permite plata salariului prin intermediul instituţiilor bancare, cu achitarea serviciilor respective din contul angajatorului.
75. Plata salariului angajaţilor este prioritară faţă de toate celelalte tipuri de plăţi legate de interesele Instituției. În caz de lichidare a Instituției, salariații au calitatea de creditori privilegiați și drepturile lor bănești constituie creanțe privilegiate, iar acestea vor fi achitate integral, înainte ca ceilalți creditori să-și revendice cota-parte.
76. Salariul se achită în zilele de lucru. Ziua concretă de plată a salariilor se stabileşte în contractul colectiv de muncă al Instituției sau contractul individual de muncă.

În cazurile încălcării termenului stabilit din vina angajatorului, organul sindical va sesiza organele competente.

77. La achitarea salariului, angajatorul este obligat să-l informeze în scris despre părţile componente ale salariului ce i se cuvine pentru perioada respectivă, despre mărimea şi temeiurile reţinerilor efectuate, despre suma totală pe care urmează să o primească.
78. Salariile de bază/de funcţie/tarifare ale salariaţilor vor fi modificate pe parcursul valabilităţii prezentului Contract, ca urmare a apariţiei unor modificări în legislaţia muncii cu respectarea prevederilor art.140 din Codul muncii.
79. Munca prestată pe timp de noapte

79.1. Pentru munca prestată pe timp de noapte (efectuată între orele 22.00 şi 6.00) se stabileşte un adaos în mărime de cel puțin 50% din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului.

79.2. Suplimentul pentru munca de noapte se stabilește în sumă fixă, integral pentru 8 ore de muncă (efectuate între orele 22.00 şi 6.00), în mod diferențiat, reieșind din complexitatea activității, care este determinată de categoria sau nivelul instituției și de profilul medical sau specialitatea medicală în care activează angajații, în conformitate cu Regulamentul privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.837/2016.

Dacă suplimentul pentru munca de noapte stabilit în sumă fixă în Regulamentul privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală este mai mic decât mărimea minimă stipulată în Codul muncii (cel puțin 0,5 din salariul de bază pe unitate de timp), angajatorul este în drept să stabilească o valoare mai mare a suplimentului pentru plata orelor de noapte, fie în mărime procentuală pe unitate de timp, fie în sumă fixă conform unei altei grile, în raport cu complexitatea muncii efectuate.

79.3.De spor în mărime de 100% la salariul de bază/tarifar pentru orele prestate în timp de noapte beneficiază: personalul medical ce acordă ajutor medical urgent: personalul medical al subdiviziunilor/ chirurgie și blocuri de operații, unități de primire urgente, anesteziologie, reanimare; subdiviziunilor/secțiilor (saloanelor) de reanimare, anestezie şi terapie intensivă; personalul de gardă prevăzut în statele de personal pentru ajutorul medical urgent; alt personal medical în raport cu complexitatea și volumul de lucru efectuat.

Lista concretă a salariaților care beneficiază de spor de 100% la salariul de bază/tarifar se stabilește prin contractul colectiv de muncă (nivel de unitate).

De spor în mărime de 50% la salariul de bază/tarifar pentru orele prestate în timp de noapte, beneficiază toţi salariaţii din Instituție, care sunt încadrați în munca de noapte, conform programului de activitate, cu excepția celor specificați mai sus și a salariaților care cad sub incidența Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.837/2016.

79.4.  Durata muncii pe timp de noapte  (schimbul/turei/gărzii de noapte) nu se reduce salariaţilor pentru care este instituită durata redusă a timpului de muncă stabilită în Nomenclatorul profesiilor şi funcţiilor cu condiţii de muncă vătămătoare, activitatea cărora acordă dreptul la concediul de odihnă anual suplimentar plătit şi durata redusă a zilei de muncă a personalului medico-sanitar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1223/2004.

80. Salariații care activează în condiții nefavorabile de muncă, în urma atestării locurilor de muncă, beneficiază de un spor de compensare stabilit în mărime fixă pentru munca prestată în condiții nefavorabile. Posturile efective pentru care se stabilește sporul în cauză sunt incluse în „Lista-tip a ramurilor „Sănătate și asistenţă socială” a lucrărilor și locurilor de muncă cu condiții grele și deosebit de grele, vătămătoare și deosebit de vătămătoare pentru care salariaților li se stabilește sporuri de compensare în mărimi fixe” (Anexa nr.5).

În temeiul art.139 din Codul muncii și art.15 din Legea salarizării nr.847/2002, Părțile au negociat și aprobat prin prezentul Contract, în funcție de gradul de nocivitate, sporurilor de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile în mărimile indicate în Anexa nr.5.

Sporurile de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile se plătesc pentru durata reală a muncii prestate în condiţii nefavorabile.

81. Munca prestată în zilele de repaus şi sărbătoare nelucrătoare se retribuie în conformitate cu art.158 din Codul muncii.
82. În cazurile în care Unitatea sau subdiviziunea ei staţionează în urma încălcărilor legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă ce nu au survenit din vina salariaţilor, cât şi atunci când salariatul refuză să-şi exercite obligaţiile de funcţie din motive de încălcare a normelor securităţii și sănătății muncii, încălcări ce-i periclitează viaţa şi sănătatea, salariatului i se păstrează salariul mediu.
83. Plata muncii suplimentare se efectuează conform art.157 din Codul muncii şi Modului de calculare a plății muncii suplimentare în unitățile medico-sanitare cu evidența globală a timpului de muncă, anexat la prezentul Contract (Anexa nr.6).
84. În cazul reducerii numărului sau a statelor de personal şi acordul salariatului de a fi transferat la o altă muncă permanentă cu o retribuire mai mică, în cadrul aceleiaşi Unităţi, acestuia i se menţine salariul mediu de la locul muncii precedent timp de 1 lună calendaristică din ziua transferării cu modificarea prealabilă a contractului individual de muncă.
85. Angajatorul, în comun cu comitetul sindical, va aplica anumite forme de stimulare a muncii salariaţilor, cum ar fi plata premiilor, ajutorului material, adaosurilor şi sporurilor la salariul de bază. Modul şi condiţiile de acordare a plăţilor cu caracter stimulator se aprobă de către angajator, de comun cu comitetul sindical, conform prevederilor Regulamentuluiel intern al Instituției elaborate în acest sens.

Acordarea premiilor, ajutorului material şi altor plăţi cu caracter stimulator se efectuează conform timpului efectiv lucrat al salariatului.

86. În scopul stimulării individuale a salariaților de a obține rezultate optime în activitate, în funcție de cerințele posturilor, calitatea muncii, aportul și profesionalismul propriu, se stabilește și se achită un spor/supliment la salariu pentru performanțe profesionale individuale în muncă, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.
    • Criteriile de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru personalul din sistemul sănătății se stabilesc prin act normativ cu caracter intern, coordonat în prealabil cu comitetul sindical, ținându-se cont de:
87. Indicatorii-tip de performanțe profesionale individuale în muncă și Regulamentul cu privire la evaluarea și validarea indicatorilor de performanțe profesionale a muncii, în cazul Unităților încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobate de Ministerul Sănătății;

86.2.    Mijloacele financiare aferente achitării sporurilor/suplimentelor la salariu pentru îndeplinirea indicatorilor de performanță profesională a muncii, se planifică și se utilizează doar în acest scop.

87.

88. Președintele comitetului sindical (sau alt membru al comitetului după caz) va fi inclus în componența următoarelor comisii interne: comisia privind tarifierea angajaților, comisia privind stabilirea vechimii în muncă și a vechimii în specialitate a angajaților, comisia de evaluare și validare a performanțelor profesionale individuale în muncă.
89. Anual, înainte de întocmirea Devizului de venituri și cheltuieli, angajatorul de comun cu comitetul sindical, va efectua tarifarea angajaților din Unitate, conform Regulamentului privind evaluarea muncii și tarifarea angajaților, aprobat de Ministerul Sănătății și Federația Sindicală „Sănătatea”, respectând principiile de transparență, corectitudine și obiectivitate în stabilirea salariilor de funcție, sporurilor și suplimentelor la salariul de bază/funcție.
90. Pe parcursul anului, angajatorul poate achita premii și ajutor material salariaților, în conformitate cu actele normative în vigoare, în funcție de mijloacele financiare disponibile, precum şi economiile formate.

Salariații Unității pot beneficia de premii reglementate de actele normative în vigoare, precum și de premii și ajutor material stabilite în Regulamentul instituțional privind premierea și acordarea ajutorului material salariaților (anexat la Contractul colectiv de muncă), anexat la prezentul Contract (Anexa nr. 8).

91. În perioada staționării Instituției, survenite nu din vina salariaților, angajaților li se păstrează cel puţin 2/3 din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului.

În caz de staţionare produsă din vina angajatorului, angajatorul este obligat să-i compenseze salariatului salariul pe care acesta nu l-a primit.

În cazul în care staţionarea s-a produs din vina salariatului, acesta nu va fi remunerat pentru orele de staţionare.

Retribuirea timpului de staționare se stabilește în contractul colectiv şi/sau în cel individual de muncă ori în Regulamentul intern al Instituției.

92. Munca prin cumul

92.1. Funcţiile vacante şi temporar vacante pot fi ocupate prin cumul de către persoane angajate în Instituție sau din altă Unitate, numai în condiţiile în care programul funcţiei cumulate nu se suprapune cu cel corespunzător funcţiei de bază.

În contractul individual de muncă se va indica, în mod obligatoriu, că munca respectivă se prestează prin cumul.

92.2. Pentru asigurarea asistenței medicale continue, în cazurile insuficienței de personal medical, salariaţii Instituției pot activa prin cumul la locul de muncă de bază sau în alte Unităţi, în volum de până la un salariu de bază/de funcţie cu acordarea sporurilor şi suplimentelor obligatorii stabilite de legislaţia în vigoare.

92.3. Medicilor cu funcţie de conducere şi adjuncţilor lor (medici) din Instituție, li se permite în Instituția în care sunt încadrați, în cazul funcţiei vacante și temporar vacante a medicului specialist, sa presteze munca prin cumul conform specialității în volum de până la 0,5 salariu de medic specialist, în condițiile de salarizare stabilite pentru funcția în cauză, cu toate sporurile şi adaosurile.

92.4. Evidenţa muncii prestate prin cumul, indiferent de caracterul şi volumul ei, se reflectă în Tabelul de evidență a timpului de muncă/ Tabelul de pontaj.

92.5. Salarizarea cumularzilor se efectuează pentru munca realmente prestată sau timpul efectiv lucrat.

92.6. Munca prin cumul nu se califică ca muncă suplimentară și nu cade sub incidența art.104 și 157 din Codul muncii.

92.7. La desfacerea contractului individual de muncă cu salariatul angajat prin cumul, în legătură cu lichidarea Instituției, cu reducerea numărului sau a statelor de personal sau în cazul încheierii unui contract individual de muncă cu o altă persoană care va exercita profesia (funcţia) respectivă ca profesie (funcţie) de bază, acestuia i se plăteşte o indemnizaţie de eliberare din serviciu în mărimea salariului său mediu lunar aferent funcției prestate prin cumul.

93. Cumularea de profesii (funcții)

93.1.Suplimentul pentru cumularea de funcţii și atribuții se stabileşte salariaților, la necesitate, astfel încât să nu afecteze calitatea serviciilor prestate, prin actul administrativ al conducătorului.

93.2. Suplimentul pentru cumularea de funcţii și atribuții se stabilește în mărime procentuală în funcţie de volumul real de muncă prestată aferentă funcției cumulate, în limitele a 25%-100% din cuantumul salariului (de funcție/de bază/tarifar) stabilit în conformitate cu actele normative în vigoare care reglementează retribuirea muncii salariaţilor din Instituție.

93.3. În cazul cumulării atribuțiilor unei funcții de către mai mulți angajați, cuantumul suplimentului de plată pentru cumulare se stabilește proporțional volumului lucrărilor executate de către fiecare dintre ei, în limitele salariului (de funcție/de bază/tarifar) stabilit pentru funcția cumulată, în conformitate cu actele normative respective.

93.4. Lista profesiilor cumulate nu se limitează.

93.5. Spre deosebire de munca prin cumul, cumularea de funcții se realizează în orele de program, la aceeași Instituție și nu necesită încheierea unui contract individual de muncă distinct, ci doar modificarea celui existent.

94. Statele de personal

94.1. Statele de personal ale Instituției reprezinta documentul pe baza căruia este posibilă modificarea contractelor individuale de muncă ale angajaţilor, precum şi recrutarea de noi angajaţi.

94.2. Elaborarea Statelor de personal se realizează pe baza structurii (organigramei) actuale a Instituției şi a numărului de persoane fizice angajate, precum şi în baza reglementărilor privind remunerarea muncii şi a altor documente de reglementare interne ale Instituției.

94.3. Instituția poate folosi modelul recomandat a Statelor de personal, aprobat prin Convenția colectivă (la nivel naţional) nr. 12/2012, dar şi să aprobe propria formă a Statelor de personal.

94.4. Instituția are dreptul să decidă singură ce funcţii şi profesii sunt necesare în statele de personal și este în drept să calculeze independent numărul unităţilor de personal pentru fiecare post/funcţie, reieșind din specificul de activitate medicală și din necesitățile instituției.

94.5. În cazul Unităților din ramura ocrotirii sănătății, când nu există suficient volum de muncă pentru 1 unitate/funcție de personal, este posibil să se introducă în statele de personal posturi de 0,75, 0,5 sau 0,25 dintr-o unitate de personal/funcție.

94.6. Anual, la nivelul fiecărei Unități, se evaluează locurile de muncă și statele de personal și se ajustează statele de personal în corelare cu necesitățile activităților desfășurate în Instituție.

94.7. Evaluarea și ajustarea statelor de personal se efectuează de către o comisie paritară angajator-comitetul sindical, reieșind din competențele și atribuțiile postului, precum și din normativele de personal și de timp, prevăzute de ghiduri/protocoale/standarde/ ordine elaborate în acest sens.

 

 

CAPITOLUL VII

Securitatea şi sănătatea în muncă

 

95. În vederea asigurării securității și sănătății la locul de muncă este necesar de realizat următoarele măsuri:

95.1. Organizarea activităților de protecție și prevenire se realizează  în conformitate cu prevederile Codului muncii, Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186/2008 și altor acte normative în vigoare. În acest scop, anual, vor fi examinate chestiuni ce ţin securitatea și sănătatea muncii a salariaţilor din ramură la şedinţa comună a părţilor, cu întreprinderea măsurilor corespunzătoare.

95.2. Instruirea conducătorilor de Unităţi, conducătorilor locurilor de muncă, specialiştilor, lucrătorilor desemnaţi şi reprezentanţilor lucrătorilor se efectuează îndată după numirea lor în funcţiile respective şi periodic, cel puţin o dată în 36 de luni.

95.3. Instruirea conducătorilor de unităţi, a conducătorilor locurilor de muncă, specialiștilor, lucrătorilor desemnaţi și a preşedinţilor organelor sindicale/reprezentanţilor lucrătorilor se efectuează la cursuri de instruire realizate de serviciile externe de protecţie şi prevenire. Cheltuielile privind instruirea sunt suportate de angajator. Instruirea se efectuează în zilele lucrătoare în cadrul orelor de muncă.

96. Angajatorul se obligă să realizeze următoarele măsuri:

96.1. Asigurarea securității și sănătății lucrătorilor sub toate aspectele ce țin de activitatea desfășurată, respectarea normelor egienico-sanitare;

96.2. Asigurarea urmăririi comportării în exploatare şi intervenţiile sistematice şi complementare a clădirilor și altor construcţii, a condițiilor de muncă, conform normelor de securitate şi sănătate în muncă, cu prevederea mijloacelor financiare în acest sens în Devizul de venituri și cheltuieli a Instituției.

96.3. Organizarea serviciului de protecție și prevenire în Instituție.

96.4. Să numească prin ordin (dispoziţie) unul sau mai mulţi salariaţi pregătiţi la cursurile de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, care să se ocupe de activităţile de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale, să le acorde timp liber, cu menţinerea salariului mediu la locul de muncă de bază, să le furnizeze mijloacele necesare pentru a le permite să-şi exercite drepturile şi atribuţiile ce derivă din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, cu excepţia unităţilor unde există serviciul respectiv specializat.

96.5. Constituirea în comun cu organul sindical din Instituție, a comitetului pentru securitate și sănătate în muncă și organizarea activității acestuia.

96.6. Elaborarea şi aprobarea unui Plan anual de protecţie și prevenire, care este parte integrantă a contractului colectiv de muncă, conform Anexei nr.4 din Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.95/2009. În acest scop, angajatorul va aloca surse financiare în volum necesar, dar nu mai puţin de 2 la sută raportat la fondul de salarizare a Instituției.

96.7. Asigurarea examenului medical la angajare și periodic al salariaţilor, și după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, din contul angajatorului, în conformitate cu actele normative în vigoare.

• Acordarea gratuită salariaţilor a echipamentului individual de protecţie, materialelor igienico-sanitare, conform normativelor stabilite;

96.9. Asigurarea salariaților cu condiții de muncă potrivit specificului muncii, prin punerea la dispoziție a necesarului pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;

96.10. Crearea condiţiilor pentru alimentaţia lucrătorilor în Unităţi;

96.11. Acordarea alimentaţiei de protecție salariaţilor conform criteriilor, care trebuie să fie parte componentă a contractului colectiv de muncă la nivel de Instituție, în baza Normelor pentru elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie a muncii nr. 40/2001, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Anexa nr. 7).

96.12. Asigurarea comunicării, cercetării, evidenţei și raportării accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, determinarea obiectivă a circumstanțelor, cauzelor și stabilirea persoanelor care au încălcat cerințele actelor normative și instrucțiunilor respective, care au condus la accidentarea salariaților și propunerea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea repetării unor evenimente similare pe viitor, recuperării prejudiciilor accidentaţilor în modul şi mărimile stabilite de actele normative şi contractul colectiv de muncă.

96.13. Asigurarea plății indemnizaţiei unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesului salariatului în rezultatul unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, din contul Unității care poartă vina, în conformitate cu prevederile art.18 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186/2008.

96.14. Organizarea asigurării individuale obligatorii a salariaţilor, ocupaţi în condiţii de risc sporit împotriva accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, în conformitate cu prevederile Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. 756/1999.

96.15. Asigurarea informării, contra semnătură, a fiecărui salariat despre riscurile profesionale la care acesta este expus în desfăşurarea activităţii sale la locul de muncă, precum şi despre măsurile de securitate necesare.

96.16. Amenajarea locurilor de muncă, protejate împotriva pericolelor care pot afecta în mod specific salariaţii sensibili la riscuri specifice pentru salariatelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează, persoanele în vârstă de până la 18 ani, persoanele cu capacităţi funcţionale limitate.

96.17. Asigurare instruirii salariaţilor în domeniul securității și sănătății în muncă la angajare și periodic, nu mai rar decât o dată la 6 luni.

96.18. Analizarea anuală a nivelului morbidităţii cu pierderea temporară a capacităţii de muncă şi realizarea măsurilor eficiente pentru diminuarea ei.

96.19. Organizarea în comun cu comitetul sindical a activităţii sportive şi culturale.

96.20. Organizarea vaccinării personalului împotriva infectării cu virusul hepatitei B (HBV). Lista concretă a personalului medical şi rezidenţilor care necesită a fi vaccinaţi se stabileşte prin ordinul angajatorului.

97. Angajatorul, în comun cu comitetul sindical se obligă să realizeze următoarele măsuri de prevenire și protecție a salariaților la locul de muncă privind bolile transmisibile și nontransmisibile:
98. consolidarea capacităților profesionale a salariaților pentru a atenua contaminarea personalului cu aceste maladii la locul de muncă;
99. desfășurarea instruirii profesionale nivel de Instituție cu studierea ghidurilor, protocoalelor și standardelor elaborate de OIM, Organizația Mondială a Sănătății și Ministerul de resort;
100. testarea și vaccinarea salariaților la locul de muncă;
101. accesul salariaților la servicii de consiliere la locul de muncă;
102. protejarea de orice formă de discriminare a angajaților infectaţi sau afectaţi de aceste maladii.

 

CAPITOLUL VIII

parteneriatul social în ramura ocrotirii sănătății

 

98. Părțile recunosc că parteneriatul social în sfera muncii este un instrument al dialogului social în reglementarea raporturilor de muncă și menținerea păcii sociale, având drept scop de a determina și realiza drepturile și interesele sociale și economice ale părților.
99. Părţile semnatare ale prezentului Contract au competențe în Instituție:

1. participarea la perfecționarea cadrului normativ în domeniul raporturilor de muncă, retribuirea muncii, securității și sănătății la locurile de muncă;
2. efectuarea controlului respectării legislației muncii în vigoare;
3. cooperarea în organizarea activităților de interes comun, vizând perfecționarea nivelului de pregătire al conducătorilor Unităților, al liderilor sindicali, precum și la desfășurarea activităților cultural-sportive;
4. dezvoltarea parteneriatelor în cadrul comisiilor pentru dialog social „angajator-salariați” și în cadrul comisiilor pentru consultări și negocieri colective la nivel de Instituție;
5. promovarea bunelor practici ale salariaților din domeniu ocrotirii sănătății;
6. Părţile semnatare a prezentului Contract se obligă să asigure participarea reprezentanţilor sindicatului Instituției la toate nivelurile cu drept de vot, în limita competențelor funcționale, la lucrările:
   1. Consiliilor medicale şi alte comisii teritoriale;
   2. Consiliilor de administrare ale Instituției;
   3. Alte comisii ale Instituției.
   4. Comitetul sindical își asumă următoarele obligațiuni:
   5. a) protecția drepturilor și intereselor profesionale, social-economice și de muncă ale angajaților-membri de sindicat din Instituție;
   6. b) identificarea problemelor existente în Instituție, cu sesizarea organelor competente;
   7. c) promovarea negocierilor, concilierilor, întru soluționarea revendicărilor înaintate de salariați-membri de sindicat, medierea conflictelor individuale și colective de muncă;
   8. d) acordarea asistenței metodologice, consultative și juridice gratuite membrilor de sindicat;
   9. e) distribuirea biletelor de tratament balneosanatorial, precum și a celor de odihnă de vară a copiilor, conform legislației în vigoare;
   10. f) compensarea parțială a costului biletelor de tratament balneosanatorial, precum și a celor de odihnă de vară a copiilor, din sursele proprii, în conformitate cu Regulamentului aprobat de Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova;
   11. g) desfășurarea activităților cu caracter instructiv-educativ în domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă, de organizare sindicală și de pregătire a negociatorilor, în cadrul platformelor sindicale de dialog.
   14. Angajatorii, în comun cu comitetul sindical, vor:
   15. a) asigura participarea reprezentanților salariaților la lucrările comisiilor permanente de tarifare a angajaților, de stabilirea a vechimii în muncă și a vechimii în specialitate a angajaților precum și altor comisii unde se examinează subiecte care vizează interesele salariaților;
   16. b) vor elabora regulamentul propriu în baza Regulamentului-tip pentru organizarea și funcționarea Comisiei pentru dialog social „angajator-salariați” și vor asigura realizarea prevederilor acestuia.

 

 

CAPITOLUL IX

Reglementarea activităţii organelor sindicale –

reprezentanţi ai salariaţilor

 

105. Administrația Instituției:
106. recunoaște şi se obligă să respecte drepturile şi garanţiile de activitate ale sindicatului, prevăzute de legislaţia în vigoare şi Statutul Federației Sindicale „Sănătatea”, normele de drept internaţional, să contribuie la realizarea hotărârilor organelor sindicale de toate nivelurile;
107. se abţin de la orice acțiuni de limitare a dreptul salariaţilor la libera asociere și aderare la sindicat, de a îi obliga să renunţe la înscrierea în sindicat, să iasă dintr-un sindicat şi să se înscrie în alt sindicat, de a influiența la dizolvarea sindicatul, sau prin alte acţiuni ilegale.
108. Angajatorul este obligat:

106.1. Să asigure condiţii de activitate comitetului sindical în corespundere cu Legea sindicatelor şi Codul muncii, mijloacele financiare destinate în aceste scopuri fiind negociate și incluse în contractul colectiv de muncă.

106.2. Să asigure reprezentanţilor sindicatelor dreptul de a vizita colectivele de muncă unde lucrează membri de sindicat, să prezinte informațiile solicitate în scopul realizării sarcinilor statutare şi a drepturilor în modul stabilit, cu condiţia preavizării prealabile despre programarea vizitei.

106.3. Să asigure membrilor organelor sindicale elective neeliberaţi de la locul de muncă de bază acordarea timpului liber în orele de program (de la 3 la 4 ore săptămânal), pentru a-şi realiza drepturile şi a-şi îndeplini obligaţiile sindicale, cu menţinerea salariului mediu. Durata concretă a timpului de muncă rezervat acestei activităţi se stabileşte în contractul colectiv de muncă.

106.4. Să menţină salariul mediu lunar membrilor organelor sindicale elective și reprezentanților acestora pe perioada: instruirii sindicale; în timpul participării lor ca delegaţi la congrese, conferinţe, convocate de sindicat; la lucrările plenarelor şi şedinţelor organelor sindicale; la lucrările organizațiilor sindicale internaționale la care sindicatul este afiliat, la acțiunile organizate de partenerii sociali; deplasărilor pentru schimb de experienţă.

106.5. Să elibereze formatorii sindicali de la locul de muncă de bază, cu menținerea salariului mediu lunar, pe perioada participării sau desfășurării seminarelor sindicale educaționale.

106.6. Să prevadă în Devizul de venituri și cheltuieli mijloace financiare pentru soluţionarea problemelor salariaţilor,  în conformitate cu prevederile art.35 alin.(5) din Legea sindicatelor nr.1129/2000. Suma concretă se stabileşte prin contractul colectiv de muncă. Utilizarea surselor în cauză se efectuează în baza deciziei comune a administrației Instituției și comitetului sindical conform Regulamentului cu privire la mijloacele financiare în mărime de 0,15% (Anexa nr.9).

106.7. Să respecte drepturile profesionale, social-economice, de muncă şi libertăţile salariaţilor – membri de sindicat.

106.8. Să efectueze în modul stabilit (prin virament) încasarea cotizaţiilor sindicale lunare şi să le transfere la conturile bancare ale organelor sindicale corespunzătoare.

106.9. Să prezinte informații organului sindical pentru completarea rapoartelor anuale, financiare și statistice.

106.10. Să permită reprezentanților comitetului sindical (organizatorului sindical) să participe la lucrările organizate de angajator la care vor fi examinate probleme care vizează activitatea Instituției și interesele salariaților.

106.11. Să respecte drepturile organului sindical privind:

1. elaborarea şi înaintarea propunerilor la proiectele actelor normative ce vizează interesele de muncă, social-economice şi profesionale ale salariaţilor;
2. reprezentarea intereselor salariaţilor, respectând principiile parteneriatului social;
3. contribuirea la respectarea obligaţiilor de serviciu de către salariaţi, disciplina şi calitatea muncii;
4. stimularea salariaţilor implicați în organizarea activității sindicale și cu reținerile cotizațiilor sindicale;
5. formarea şi promovarea imaginii Instituției şi salariaţilor;
6. controlul respectării actelor normative privind timpul de muncă şi de odihnă, salarizare, securitatea și sănătatea în muncă, precum şi respectarea convenţiilor colective, contractelor colective şi individuale de muncă;
7. participarea la cercetarea accidentelor de muncă şi a cazurilor de boli profesionale;
8. depistarea încălcărilor legislației muncii și înlăturarea abaterilor constatate;
9. distribuirea biletelor de tratament sanatorial şi de odihnă pentru copii salariaţilor, în raport direct cu numărul salariaţilor din Instituție şi volumul surselor alocate în acest scop;
10. organizarea activităţilor sportive şi culturale pentru salariaţi;
11. contribuirea la aplanarea conflictelor colective şi litigiilor individuale de muncă în corespundere cu legislaţia în vigoare, în scopul preîntâmpinării grevelor şi a altor acţiuni de protest;
12. prezentarea rapoartelor anuale (financiare și statistice) la solicitarea Biroului Executiv al Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova şi informarea membrilor sindicatului despre activitatea desfăşurată întru reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime;
13. acordarea consultaţiilor gratuite și ajutorului în soluționarea problemelor apărute organelor sindicale și membrilor de sindicat;
14. reprezentarea, în caz de necesitate, a intereselor membrilor de sindicat în instanţele de judecată;
15. organizarea activităților de instruire sindicală şi în domeniul legislaţiei muncii;
16. participarea la atestarea şi tarifarea salariaţilor;
17. participarea la lucrările organelor colegiale ce vizează soluționarea problemelor organizațiilor sindicale și ale membrilor de sindicat;
18. participarea la examinarea și monitorizarea condiţiilor de muncă, la elaborarea propunerilor pentru înlăturarea abaterilor constatate în domeniul securității și sănătății muncii;
19. participarea la elaborarea proiectelor de acte normative la nivel de unitate în domeniul social-economic;
20. colaborarea cu angajatorul în cadrul parteneriatului social;
21. îndeplinirea şi altor obligaţiuni ce ţin de respectarea legislaţiei în vigoare şi Statutul Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova.
22. Persoanele alese în organele sindicale de toate nivelurile şi neeliberate de la locul de muncă de bază nu pot fi sancționate disciplinar şi/sau transferate la altă muncă fără acordul organelor sindicale ai căror membri sunt.
23. Conducătorii organizațiilor sindicale primare neeliberați de la locul de muncă de bază nu pot fi sancționați disciplinar fără acordul organului sindical ierarhic superior.
24. La concedierea conducătorilor organizaţiei sindicale primare (organizatorilor sindicali) și persoanelor alese în organele sindicale, neeliberați de la locul de muncă de bază, angajatorul solicită în prealabil acordul organului sindical ai cărui membri sunt persoanele respective.
25. Salariaţilor al căror contract individual de muncă este suspendat în legătură cu alegerea lor în funcţii elective în organele sindicale și eliberați de la locul de muncă de bază, după expirarea mandatului li se acordă locul de muncă anterior, iar în lipsa acestuia – un alt loc de muncă (funcţie) echivalent sau, cu acordul salariatului, la o altă unitate.

În cazul în care acordarea locului de muncă ocupat anterior sau a unui loc de muncă echivalent este imposibilă din cauza lichidării unităţii, reorganizării ei, reducerii numărului sau a statelor de personal, angajatorul respectiv plăteşte persoanelor alese în organele sindicale și eliberate de la locul de muncă de bază, o indemnizaţie de eliberare din serviciu egală cu 6 salarii medii lunare.

111. Salariaţii ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate în legătură cu alegerea lor în organele sindicale ale unităţii beneficiază de aceleaşi drepturi şi înlesniri ca şi ceilalţi salariaţi ai unităţii respective.
112. Concedierea salariaților care au fost aleși în organele sindicale, indiferent de faptul dacă au fost sau nu eliberați de la munca de bază, nu se admite timp de 1 an după expirarea mandatului, cu excepția cazurilor de lichidare a Unității sau de comitere de către salariații respectivi a unor acțiuni culpabile, pentru care legislația în vigoare prevede posibilitatea concedierii.

113. Concedierea, încetarea contractului individual de muncă cu angajații – președine al comitetului sindical în condițiile art.86 alin.(1) lit.y¹) și art.301 alin.(1) lit. c) din Codul muncii se va efectua la expirarea mandatului de alegere în funcția sindicală.
114. Activitățile liderilor sindicali care își îndeplinesc obligațiile orientate spre apărarea drepturilor și intereselor de muncă, profesionale, economice și sociale ale angajaților membri de sindicat, nu pot servi pentru angajator drept temei de concediere a acestora ori de aplicare a altor sancțiuni ce le-ar afecta drepturile și interesele ce decurg din raporturile de muncă.
115. Liderii sindicali beneficiază de dreptul de acces la justiție, pentru a-și apăra drepturile în eventualitatea unor abuzuri care au stat la originea concedierii lor, iar la examinarea litigiului individual de muncă de către instanța de judecată, angajatorul este obligat să demonstreze legalitatea și să indice temeiurile eliberării din serviciu a salariatului.

 

 

CAPITOLUL X

Soluţionarea conflictelor colective de muncă

 

116. În scopul prevenirii conflictelor colective de muncă la nivel de Instituție, părţile au convenit să depună eforturi pentru a realiza pe deplin prevederile prezentului Contract.
117. Conflictele colective de muncă la nivel de Instituție vor fi soluţionate conform prevederilor Codului muncii și Regulamentului privind modul de soluționare a conflictelor colective de muncă și de desfășurare a grevelor la nivel de ramură, raion/municipiu, UTA Găgăuzia, unitate medico-sanitară, farmaceutică și de învățământ indiferent de forma de proprietate.
118. Declanşarea conflictelor colective de muncă şi a acţiunilor de protest în masă la nivel ramural, teritorial şi de Unităţi se va înfăptui conform Codului muncii al Republicii Moldova, Legii cu privire la întruniri și Regulamentului privind modul de soluționare a conflictelor colective de muncă și de desfășurare a grevelor la nivel de ramură, raion/municipiu, UTA Găgăuzia, unitate medico-sanitară, farmaceutică și de învățământ indiferent de forma de proprietate (Anexa nr. 10).

 

 

CAPITOLUL XI

Hărțuirea la locul de muncă

 

119. Părțile recunosc că relațiile de muncă trebuie să se bazeze pe principii bunei credințe, ceea ce înseamnă că toate activitățile angajatorului trebuie să urmărească îndeplinirea scopului bunei funcționări a Instituției. În nici un caz acțiunile conducătorului nu trebuie să vizeze personalitatea sau integritatea morală și profesională a salariatului.
120. Orice fenomen care duce la distrugerea psihică a lucrătorului nu trebuie să fie tolerată în colectivele de muncă.
121. Părțile confirmă că hârțuirea este una dintre cele mai dure manifestări agresive care pot să aibă loc la locul de muncă. Hărțuirea nu poate fi utilizată de angajator pentru concedierea salariaților incomozi.
122. Părțile percep hârțuirea, inclusiv sexuală, ca atentate severe la principiile fundamentale ale libertății și integrității omului.
123. Hârțuirea la locul de muncă, inclusiv sexuală, reprezintă orice formă de comportament nedorit, constând în contact fizic, cuvinte, gesturi sau alte mijloace indecente, materiale, vizuale ofensatoare, invitații compromițătoare, cereri de favoruri sau orice altă conduită cu conotații care afectează demnitatea, integritatea fizică și psihică a persoanelor la locul de muncă.
124. Pentru a combate fenomenul hârțuirii, inclusiv sexuale, angajatorul Instituției este obligat:
     1. să ia toate măsurile pentru respectarea demnității în muncă, integritatea morală și profesională a salariaților;
     2. să prevadă în Regulamentul intern al Instituției clauza respectării principiului eliminării hărțuirii sexuale și oricărei forme de lezare a demnității în muncă;
     3. să evalueze riscurile care generează hârțuirea la locul de muncă și să întreprindă acțiuni, în comun cu organizația sindicală, reprezentantă a salariaților, pentru a contracara fenomenul hârțuirii, inclusiv sexuale, la locul de muncă;
     4. să informeze toți salariații de regulile de conduită ce trebuie respectate și de sancțiunile aplicabile în cazul încălcării acestora;
     5. să asigure confidențialitatea cazurilor de hârțuire sexuală, la cererea persoanei hârțuite;
     6. să prevină violența fizică și verbală față de salariați din partea pacienților, rudelor acestora și a terților.

 

 

CAPITOLUL XII

Dispoziţii  finale

 

125. Prevederile prezentului Contract sunt considerate obligatorii pentru aplicare în Instituție.
126. În toate situațiile de reorganizare, restructurare, modificarea sursei și modului de finanțare pentru Instituție, secții, compartimente și servicii, externalizări servicii etc., angajatorul care predă este obligat să transmită, iar angajatorul care preia este obligat să garanteze respectarea clauzelor prezentului Contract.
127. Părţile se obligă să examineze realizarea prevederilor prezentului Contract la şedinţa comună anuală a organelor sale de conducere, informând salariaţii despre îndeplinirea ei.
128. Prezentul Contract, încheiată în 2 exemplare, își produce efectele de la data semnării de către părți și este valabil până la încheierea unui noui Contract sau prelungirea valabilității acestuia.
129. Părţile sunt în drept, pe parcursul valabilităţii Contractului, să propună modificări şi completări.
130. Modificările și completările negociate și introduse în Contract au putere juridică de la data semnării de către părți a acestora.
131. Nerespectarea clauzelor prezentului Contract atrage răspunderea conform legii.
132. Cu 3 luni înainte de expirarea prezentului Contract, părțile se obligă să inițieze procedura de negociere a noului Contract pe următoarea perioadă.
133. În scopul realizării obiectivelor negociate în Contract, pe perioada acţiunii acesteia, Comitetul sindical îşi rezervă dreptul de a apela la Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova, solicitând sprijin şi solidarizare în acţiuni, inclusiv susţinere morală şi materială.
134. Anexele fac parte integrantă din prezentul Contract.
135. Părțile se obligă să asigure publicarea conținutului prezentului Contract și al modificărilor introduse.
136. Controlul realizării prevederilor prezentei Convenţii se pune în seama Comisiei instituționale pentru consultări şi negocieri colective, formată de Părţi pe principii de paritate.

 

 

 

Directorul IMSP Spitalul raional Căușeni ”Ana și Alexandru”			Președintele Comitetului sindical al IMSP Spitalul raional Căușeni ”Ana și Alexandru”
Alexandru COJOCARU			Victor VASIAN